Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for Mai 2012

Garsoniera

Ionel se hotara brusc. Eu ma duc pana la Birou. Mi-am uitat umbrela acolo. Si iesi din casa. Era napadit de ganduri. De ce m-a mintit, de ce oare. Sigur nu e prima oara. Poate ca ma si inseala. De la coltul blocului, de la un chiosc cumpara un ziar cu anunturi si un pix.Merse in parc si se aseza pe banca.Deschise ziarul si incepuse sa caute garsoniere de inchiriat. De ce m-a mintit, de ce m-a mintit, se intreba in permanenta in timp ce incercuia anunturile cu garsoniere. Dupa ce incercui destule anunturi, scoase telefonul din buzunar si incepu sa sune.

La primul numar de telefon, ii raspunse un barbat. Avea o voce groasa si cerea si mult pentru chirie. La al doilea numar de telefon ii raspunse o femeie. Reprezenta o agentie si cereau si mai mult pe chirie. La al treilea telefon, nu a raspuns nimeni. Ionel nu se lasa descurajat. Continua cu telefoanele pana gasi ceva sa ii convina la pret. Apoi pleca sa vizioneze garsonierele. Se hotara din prima vizita. Proprietarul era un barbat cam de varsta lui si se intelesesera repede la pret. Garsoniera nu era departe de centru si avea tot ce iti puteai dori. Geamuri termopan, frigider, internet, televizor, gresie, faianta, ce sa mai, tot ce iti puteai dori de la o casa. Multumit de afacere, ii plati omului chiria in avans pentru trei luni si pleca spre casa.

Am sa o fac, am sa o fac, se incuraja el. Cand se intoarse acasa Mariana nu mai era. Mai bine isi spuse el. Se duse in dormitor, deschise sifonierul si incepu sa aseze lucrurile in doua geamantane.

Astea ar trebui sa fie de ajuns, isi spuse el. Geamantanele erau destul de grele. Cobora in fata blocului si lua un taxi pana la garsoniera. Urca geamantanele in garsoniera iar apoi se intoarse la birou.

Laura, te rog sa imi aduci si mie o sticla de vin din care am baut mai devreme. Ionel era linistit acum. Era un alt om. Ionel era aproape beat.

Read Full Post »

Ionel mergea spre Birou. Lumea era mai frumoasa. Pasarelele cantau cu triluri lungi si placute. Pomii erau plini de flori. La Birou nu era nimeni. Televizorul de pe terasa era pornit pe un canal de muzica. Ar putea sa sarbatoresc acum, isi spuse Ionel. Cred ca am sa beau o sticla de vin. Laura aparuse langa el. Ca de fiecare data zambea.

Laura, spuse Ionel zambind la randul lui, te rog sa imi aduci o sticla de vin rosu. De care vrei tu.  Si o cafea. Dulce sa fie. Si o apa minerala. Rece.

Iti sta foarte bine Ionele asa cum te-ai tuns. Foarte, foarte bine, ii spuse Laura si pleca sa ii aduca bauturile.

Ionel lua de pe cealalta masa un ziar si incepu sa il rasfoiasca. Urmau alegerile in orasul lui. In toate ziarele erau reclame cu cei care candideaza. Prin ziar erau numai poze. La pagina trei era un articol despre meciul lui Bute. Era un ziar mai vechi.

Laura aduse bauturile. Ii turna un pahar de vin si aseza restul bauturilor pe masa. Ionel il gusta si zambi. Era un vin sec. Era vinul potrivit. Acum ar merge si o friptura de vita, isi spuse Ionel.

La o masa se aseza o fata. Era imbracata cu o rochita deschisa la culoare. Avea parul saten si ochi verzi. Ionel o privea zambind. Toate lucrurile erau frumoase in jurul lui. Ionel mai savura un pahar de vin. La televizor erau stiri acum. In Italia tocmai fusese cutremur. Alt cutremur. In Italia erau cutremure in fiecare zi. Nici cutremurele nu mai sunt ce au fost odata, isi spuse Ionel. Vin cutremurele astea acum de parca ar fi leasinguri. Dese si cu urmari in buzunare.

Ionel terminase si sticla de vin si cafeaua. Ii plati Laurei si pleca spre casa. Pe drum trecu din nou prin fata frizeriei. Gelu si fetele erau in fata frizeriei. Fumau. Ionel nu fuma. Ii saluta si merse mai departe. Ajunse la bloc si incepu sa urce scarile. Urca pe scari din superstitie. Mariana ajunsese acasa. Era singura si se uita la televizor. Bea bere.

Ai venit, il intreba Mariana. Te-a asteptat mama sa ii aduci bere. Pana aduci tu bere moare omul.

A plecat Coana Mare? Am si uitat de ce am plecat de acasa, ii raspunse Ionel. Apoi isi desfacu sticla de vin isi puse in pahar si se aseza pe fotoliu. Pe unde ai umblat de dimineata, o intreba el in timp ce privea pe geam.

Am fost sa cumpar cafea si apoi am fost la Ana. Tu unde ai fost?

Ionel era distrus. Mariana il mintea.

Read Full Post »

Un alt om

Eu o sa scap de femeia asta niciodata, se lamenta Ionel. Cum o fi gasit ea sala asta? Ea nu a facut in viata ei vreun sport. A apucat-o acum la 35 de ani? Cred ca ma inseala. Altfel de s-ar apuca de sport tocmai acum? Ionel avea o dilema. Ionel avea nevoie de o schimbare.

In fata lui aparu, ca prin minune, FRIZERIA. Era acolo din totdeauna doar ca acum o luna intrase in renovare. Acum arata altfel. Era o frizerie noua. Ionel se uita un pic la frizerie si pasi cu incredere. Trebuie sa fac asta, isi spuse el, trebuie.

In frizerie, totul era nou. Era si normal pentru ca tocmai fusese in renovare. Dar renovarea adusese si chipuri noi. In locul batranelor frizerite la care se tunsese de sute de ori erau acum doua tinere si un barbat.

Buna ziua si bine ati venit in salonul nostru, spuse barbatul. Numele meu este Gelu iar ele sunt asistentele mele, Lia si Mia. Cu ce va putem fi de folos? Suntem la dispozitia dumneavoastra.

Lui Ionel ii venira brusc cateva idei. Se uita la fete si ii veneau din ce in ce mai multe idei. La fel de brusc isi reveni. As dori sa ma tund, spuse el zambind catre fete.

Ati ajuns in locul potrivit. La noi veti primi cea mai potrivita tunsoare din oras, raspunse Gelu. Aveti vreo preferinta?

Mi-ar placea ceva nou, spuse Ionel si se aseza pe scaun.

Fetelor, la treaba, mai auzi Ionel si inchise ochii lasandu-se in voia sortii. Imediat simti cum doua perechi de maini il atinsera. Mainile il mangaiau intr-un masaj placut si totodata ferm. Ii masau mainile, apoi umerii si intr-un final ajunsera si la cap. Ionel crezu ca viseaza. se ciupi cu o mana si constata ca il doare. Nu visa. Se intampla in viata reala. Mainile disparura. Ionel astepta urmatoarea miscare. Se auzi o masina de tuns.

Va aranjam si barba, il intreba Gelu. Ionel ar fi vrut sa raspunda dar cuvintele i se opreau inainte sa iasa din gura. Isi drese putin vocea si spuse: Si barba si tuns si spalat. Tot ce trebuie. Gelu porni atacul. Ionel simtea cum masina ii brazda parul care ii crescuse pe fata. Se simtea eliberat. Dupa ce termina cu barba, Gelu continua cu podoaba capilara. Nu era cine stie ce podoaba mai ales ca Ionel avea un usor inceput de chelie. Masina se opri si Ionel auzi foarfeca. Pana si foarfeca avea un sunet minunat. Apoi se opri si foarfeca. Urmara cateva clipe de liniste si bratele il atinsera iarasi. Era spalat si mangaiat pe fata si pe cap. Ionel era in al noualea cer.

Dam cu „foc”, intreba Gelu. Ionel nu stia ce era focul. Dati cu ce vreti voi, spuse Ionel si incepu sa isi imagineze cum ar fi daca ar avea parte de  asa ceva in fiecare zi. Dupa inca cateva tratamente si creme si masaje, Ionel era gata. Gelu ii intoarse scaunul catre oglinda si Ionel deschise ochii. Nu ii veni sa isi creada ochilor. Era un alt om. Oare cat o costa toata minunatia asta se intreba el. Cat iti datorez Gelule pentru asa treaba minunata, intreba Ionel admirandu-se in oglinda. Se apropia, se departa. In fiecare clipa i se parea ca descopera ceva nou la imaginea care ii aparea in fata ochilor.

Nouazeci si cinci de lei, spuse Gelu. Ionel scoase cele doua bancnote de 50 de lei din buzunar si i le oferi lui Gelu. Pastreaza restul pentru fete. Le-as fi dat mai mult dar nu mai am. Data viitoare o sa vin mai pregatit spuse el si iesi in strada. Va mai asteptam pe la noi se auzira cele doua fete spunand parca intr-un singur glas. Usa frizeriei se inchisese. Ionel era iar in strada. Ionel era alt om. Ionel pleca spre Birou. Ce buna ar fi acum o cafea se gandi Ionel.

Era un  alt OM.

Read Full Post »

Sala de sport

Ionel cobora pe scari. Liftul era tot in revizie. Mariana nu era de gasit. De ce imi fac eu atatea griji, se intreba Ionel. Poate ca a plecat. Asta chiar ar fi norocul meu. Cred ca o sa ma multumesc cu suta de la soacra-mea. Si nici bere nu o sa ii iau. Si continua sa coboare scarile. In fata scari, doua vecine stateau de vorba.

Ionel mergea catre Birou. Atunci o vazu. La ei in cartier se deschisese o sala de sport.

Poate ca ar trebui sa merg si eu la sala de sport. Mai cunosc oameni, iti faci prieteni noi si esti si mai sanatos, isi spuse Ionel. Si intra inauntru. La receptie era o fata cam la vreo douazeci de ani care era imbracata casual.  In spatele receptiei se afla sala de sport. Era o sala de sport pentru femei si barbati. Intr-un colt Ionel o vazu pe Mariana care se afla pe o bicicleta.

Nici aici nu scap de ea, isi zise Ionel. Ca sa se binedispuna, scoase cele doua bancnote din buzunar si isi mai dadu o data cu ele prin barba. Apoi iesi din sala si se indrepta catre birou.

Read Full Post »

Biletul

Ionel mergea spre casa. In punga avea sticla cu vin. Vinul era alb. Pe strada erau inca balti. Ionel ocolea baltile. Ii era frica de apa. La colt se opri si cumpara un bilet la loto. De fiecare data cand mergea la Birou cumpara un bilet la loto.

De fiecare data dupa ce cumpara un bilet spunea o rugaciune. Dumnezeu nu avusese timp sa ii asculte rugaciunile pana atunci. Apoi pleca spre casa. Unde o fi Mariana, se tot intreba el. Nu ar fi mai bine sa divortez? Sunt inca tanar, imi mai pot gasi pe cineva. Si-ar putea gasi si ea pe cineva.

Aparuse soarele. Afara incepea sa se incalzeasca. Era luni. Lunea, lui Ionel ii mergea bine. In fata blocului erau niste copii. Ionel nu ii cunostea dar se bucura cand ii vazu. Copiii o rupsera la fuga catre parc. Ionel nu mai zambea.Liftul era in revizie. Tocmai luni s-au gasit si astia sa repare liftul, se lamenta Ionel. Urca pe scari pana la etajul 3. Cum urca el scarile, intre etajul doi si trei gasi doua bancnote de 50 de lei. Stiam eu ca lunea am noroc, isi spuse Ionel si isi freca bancnotele de barba. Apoi intra in casa. In bucatarie erau cateva pungi pline.

In sfarsit a venit acasa si Mariana. O fi fost la piata. Nu putea sa imi spuna si mie, se intreba Ionel si puse sticla cu vin pe masa.

Ionel, tu esti maica, se auzi o voce. Era soacra-sa. Mariana ii facuse si ei un rand de chei fara sa il intrebe pe Ionel si asta dusese la o alta cearta. Ionel nu o suporta pe soacra-sa. Ionel mama, unde esti?

Aicea sunt Coana-Mare. Soacrei lui nu ii placea sa i se spuna Coana-Mare si tocmai de aceea Ionel o striga asa. Te pot ajuta cu ceva Coana-Mare?

Uite am venit putin in vizita pe la voi. Fusesem la piata si am zis sa ma odihnesc nitel. Nu ai si tu o bere? Sa vezi ce am patit. Am fost la piata si cred ca m-am pacalit la cumparaturi. Am mai putin cu 100 de lei in buzunar.

Ionel isi dadu seama ca suta de lei pe care o gasise era a soacrei. Injura in gandul lui ca nu are si el noroc macar odata lunea. Baga mana in buzunar sa ii dea femei bani.

Auzi ma Ionele, dar voi nu faceti si voi odata copii? De lucru nu iti gasesti si tu? Unde e Mariana? Pe unde umbla si asta, se intreba Coana-Mare.

Lui Ionel ii fu de ajuns. Scoase mana din buzunar si se gandi ca poate totusi are noroc lunea. Isi lua puloverul pe el si spuse: Coana-Mare, eu ma duc sa iti cumpar niste bere. Trase usa dupa el si cobora scarile. Ce buna ar fi acum o sticla cu vin, se gandi Ionel si pleca spre Birou.

Read Full Post »

Ionel ajunse La Birou. Biroul nu era un birou. Era o carciuma de cartier unde se intalnea cu prietenii.La carciuma nu era inca nimeni. Abia se deschisese. Fetele, ospataritele adica, aranjau mesele pe terasa. Ionel le saluta si lua loc la o masa. Fetele ii zambira si isi vazura de treaba. Dupa doua minute Laura il intreba daca poate sa ii aduca ceva. Laura era ospatarita. Laura era o fata draguta. Avea parul negru ca abanosul. Ionel se gandi la Alba-ca-Zapada. Laura nu avea pielea alba. Avea pielea mai inchisa la culoare, aproape ciocolatie. Era destul de inalta. Laura nu purta tocuri de obicei si nu purta nici in acea zi. Laura zambea frumos.

O cafea te rog sa imi aduci Laura. Sa fie fierbinte ca tine, incerca un compliment Ionel. Laura zambi si pleca sa ii aduca cafeaua. Lui Ionel ii placea Laura. Ionel se uita la lumea care trecea pe strada si se intreba pe unde umbla Mariana. La televizorul aflat pe terasa rula un film.

Cafeaua nu avea nici zahar nici lapte. Era o cafea neagra. Ionel nu mai bause de mult o cafea neagra. Mariana nu ii facea cafea neagra. Mariana nu prea ii facea nimic. De ce oare nu divortez, se intreba Ionel. Ionel nu avea raspuns la aceasta intrebare. Ionel nu avea raspuns la multe intrebari. Oare Azerbaidjanul este situat in Europa? Pe Ionel il macina ca nu stia cum sa isi raspunda la intrebari. Ionel era obosit. Ar fi dormit putin.

Cred ca o sa ma duc acasa si o sa dorm nitel, isi spuse el. Plati cafeaua si pleca spre casa. De la magazin cumpara o sticla cu vin. Sticla de vin era pentru el. Pentru Mariana nu cumpara nimic.

Read Full Post »

La plimbare

Ionel deschise usa. In fata usii era vecina de la etajul doi. Ea avea in mana o punga de cafea. Vecina nu era nici tanara, nici batrana, cam la vreo patruzeci si ceva de ani. Avea parul vopsit roscat si un inceput de mustata. Vecina era divortata. Pe vecina o chema Maria. Vecina avea un amant care o vizita cam de doua ori pe saptamana.

Ce faci vecina, o întreba Ionel. Te pot ajuta cu ceva, continua el un pic mirat de prezenta vecinei.

Buna Ionel. M-a trimis Mariana sa va aduc cafeaua acasa. Stia ca nu mai este cafea si mi-a dat si cheile sa ti-o aduc ca sa ai cafea cand te trezesti. Ai vazut meciul aseara? Mama, mama ce la mai batut englezul pe Bute. Saracutul de el. L-o durea pe baiat? Maria nu stia cum este sa iei bataie. Ea nu luase bataie niciodata. Sotul ei o prinsese cu amantul si tot atunci isi luase si o geanta si plecase din casa. Maria nu la mai vazut decat la pronuntarea divortului. Poftim cafeaua, poftim si cheile.

Ionel ramasese blocat. Statea cu cafeaua si cu cheile in mana si privea dupa Maria care acum cobora scarile. Dupa un timp intreba:

Unde era Mariana, Maria? Dar Maria nu il mai auzi. Ionel isi lua umbrela si pleca la plimbare. Afara iesise soarele.

Read Full Post »

Older Posts »