Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for februarie 2013

A murit Marcel

Mai sunt patru zile si patru nopti pana la nunta. Nici macar nu stiu de ce am emotii dar am. Mi-am pregatit hainele inca de azi. Am stat doua ore sa aleg intre camasa alba si cea albastra. Apoi o ora ca sa aleg pantofii. Inca o ora sa aleg cravata. Am ales o esarfa. Aproape totul este gata. Mai am de slabit un kilogram. Mi-am facut programare la salon. Mi-am luat si bilet la meci. Nu cred ca v-am spus dar sambata sunt cavaler de onoare. Mi-a promis mireasa un dans. De doua zile studiezca sa nu ma fac de cacao. Toata lumea o sa se uite la mireasa. Poate uita de promisiune si scap. Am vazut si Anna Karenina ala nou. Sa ii spune lui Mihai Petre ca alea sunt dansuri. Nu valsurile lui de la „Dansez”. M-am uitat de opt ori la ce danseaza aia in film si apoi am renuntat. Ma luase ameteala.

Abia astept nunta. Sper ca este ultima la care mai merg singur.

P.S. A murit Marcel. La noi ii spune Marcel, la altii, Ghita. A fost primit.

Read Full Post »

Ce mare Branza?

Sa zicem ca iti place bautura. Unora le place. Bei mai des sau mai rar. Uneori poate ai si reusit sa te imbeti. Cand te imbeti mai mergi in zig-zag. Asta daca poti sa mai mergi. Mai faci si alte lucruri. Daca esti baiat te mai descurci. Mai dormi pe o banca, pe unde apuci. Daca esti fata, iti gasesti curajul pe care nu il ai in mod obisnuit si ii spui prietenului tot ce nu ai curaj sa ii spui in mod normal. Daca iti gasesti tot curajul poate ii dai si o palma. Uneori poate ca o si merita. Tu i-o dai oricum. Preventiv. A doua zi te doare capul. Daca esti baiat a doua zi te dregi cu o bere. Daca esti Piticu, te dregi cu mai multe. Daca esti Rata, cu o vodca. Daca esti fata, iti juri ca a doua oara nu mai bei, iei niste vitamine si apoi deschizi o bere.

Paparazzi au reusit, sa o prinda pe Ana Maria Branza cum pleca de la club pe mai carari. Si cum il injura pe prietenul ei. Se aflau intr-un taxi. Nu stiu cum au reusit sa isi dea seama de asta in timp ce le faceau poze. Am citit de patru ori articolul. S-a imbatat Ana Maria Branza. Ce mare Branza?

Read Full Post »

Unii pot iar altii nu

Imi fac cumparaturile de la un super-market. Nu conteaza care. Nu imi dau nimic gratis. Platesc de fiecare data. Am fost sa cumpar cate ceva pentru baietii care lucreaza(avem niste baieti care ne renoveaza o cladire). Pentru pranz. Din obisnuita, la magazin, la restaurant, la bar, la casa de bilete, la agentia de pariuri, salut. Nu cred ca deranjez pe cineva. Daca este o doamna mai in varsta spun sarut-mana, daca este un barbat spun buna ziua sau ce se potriveste orei respective, la baieti le spun salut, la fete – buna. De obicei primesc si cate un raspuns asta daca nu cumva „gazdele” mi-o iau inainte cu salutul.

Am pus cele necesare in cos si m-am indreptat spre casa. M-am asezat la rand. In fata mea era un cuplu de pensionari. In spatele meu a aparut un domn care a avea doar un set de sase beri. L-am lasat sa treaca pentru ca eu aveam destule si asa am crezut ca este civilizat. Mi-a multumit si apoi a venit si randul meu. I-am spus „buna” casierei care avea maxim 20 de ani. S-a uitat la mine de parca as fi injurat-o. Nu mi-a raspuns. Am insistat. A facut o grimasa si mi-a spus: Ne cunoastem de undeva? Tata mi-a explicat ca pentru fiecare prost pe care il eviti, mai castigi 10 minute de viata. Si i-am raspuns: Ma scuzi. Te-am confundat. Ai o fata foarte comuna. Scuze. Si am plecat.

O pereche de pantaloni de trening lotto. Nu looto. Adidasi Adidas nu Adibas. Hanorac Champions. O vesta HH. Caciula Champions. Acestea sunt hainele mele de azi. Nu mai sunt noi dar sunt in santier si sunt cele mai potrivite haine pe care le pot imbraca. De obicei folosesc si un parfum pe care mi l-a facut cadou Ana dar azi m-am grabit si am uitat sa il folosesc.

Am mers apoi la agentia de pariuri unde obisnuiesc sa joc la loto. Sunt cinci sau sase doamne care lucreaza acolo cu varste intre 30 si 45 de ani. Doi lei si zece bani am pariat. Indiferent cat pariez imi zambesc. Si eu le zambesc. Una dintre ele m-a intrebat pe unde am umblat in ultimul timp. Intra sute de oameni in agentia aceea si totusi m-au retinut. Am intrat acolo si in bermude si tricou, si blugi si camasa si in hainele de „santier”(la noi este santier destul de des). Niciodata nu au stambat din nas. Mereu zambesc desi lumea acolo este destul de „colorata”.

 

Nu am inteles niciodata de ce unii pot iar altii nu. Cam atat.

Read Full Post »

Mereu mi-am dorit un laptop. Fratele meu avea un HP. Prima impresie atunci cand l-am vazut a fost ca la un moment dat o sa si decoleze. Era misto rau. I-amzis ca vreau si eu unul si mi-a zis ca nu e momentul. A trecut inca un an si jumatate pana mi-am luat primul meu laptop.Un Toshiba Satellite. Eram foarte mandru de laptopul meu. L-am carat peste tot prin tara. Nu era ceea ce mi-ar fi trebuit dar si-a facut treaba bine. A baut apa, cola, vin, bere, vodca. A tinut  la bautura. Intr-un final a crapat. Cainele meu l-a omorat. L-a doborat si asta a fost tot. Odata cu el s-au dus si cele cateva zeci de pagini pe care nu m-a dus capul sa le salvez pe un stick. Am plans un pic.

Apoi m-am apucat sa caut altul. M-am gandit chiar si la o tableta. Am fost prin magazine ca sa testez cate ceva. Tableta este destul de potrivita pentru ce imi trebuie mie cu singura obiectie ca nu poti sa scrii chiar asa de bine. Ai putea sa atasezi o tastatura. Apoi l-am intalnit pe el. Sony Vaio A fost mai ceva ca in filme. Dragoste la prima atingere. Mic, nu foarte greu, are camera, are windows 8, are tot ce am nevoie si inca multe aplicatii pe care inca le descopar. Am mai ochit inca ceva de la one-it dar despre asta va povestesc eu peste cateva zile.

Read Full Post »

de pe drum

In timp ce asteptam sa mi se incarce filmul, m-am apucat sa rasfoiesc un pic internetul. Nu este cea mai corecta formulare si stiu asta. Gramatica mea nu este cea mai buna. Uneori nu sunt atent, alteori gresesc. Incerc sa o corectez pe cat se poate. Ma bucur cand prietenii ma corecteaza. Sau macar o parte dintre ei. Nu sunt cel mai in masura sa corectez alte persoane dar uneori o mai fac. Nu stiu daca gresesc dar voi continua sa o fac. Si cum rasfoiam eu internetul pentru un proiect am gasit ceva foarte interesant. Am scris zilele trecute cate ceva despre romanii care au talent. Apoi a cantat Inna la Fote, ca sa ma contrazica presupun. Nu a reusit. Nu avem mai mult talent decat alte popoare. Ne place sa ne laudam singuri si sa ne mintim. Intre noi in general dar de cele mai multe ori singuri. Traim cu speranta ca partea cea mai buna a vietii noastre urmeaza sa vina. Chiar daca in fiecare zi mai uitam cate putin din trecut asa cum uit eu putin cate putin din gramatica limbii romane. Ma intorc la rasfoit nu inainte sa va spun ca un numar mai mare de romani au cautat pe google expresia „romani au talent” fata de romanii care au cautat varianta „romanii au talent”.

Read Full Post »

In viata mea, l-am vazut pe Stefan Banica junior, in carne si oase, de doua ori. Odata intr-o piesa de teatru la Bulandra si odata la un concert. Nu la un concert de-al lui. La un alt concert. L-am injurat de nenumarate ori pentru emisiunea pe care o prezinta. Nu ma puteam uita la televizor acum cativa ani pentru ca dansau unii si plangea partenera de viata daca nu o lasam sa ii vada. Am incercat tactica cu plecatul de acasa si consumul de alcool in exces si dupa patru emisiuni a renuntat. Imi recastigasem televizorul. Acum este iarasi la televizor desi macar acum nu isi mai doreste el sa apara. Dar nu pentru mult timp. Sunt convins de asta.

M-a sunat Cristi aseara si dupa ce a zis ceva de mama, m-a trimis din nou la dracu. Si a continuat: Bai baiatule tu stii cine s-a intors? Nu stiu mah, dar ce ai cu mama? Bai, s-a intors lumea cu curul in sus. Atata, intreb eu. Gigi s-a intors dar acum cateva zile, am continuat. Nu bai baiatule. Mai incearca. Arnold? Asta a promis intr-un Terminator si s-a intors in altul. Haiosule, imi zice el. Mai incearca odata. S-a intors Dolanescu in groapa cand a vazut ca se cearta aia pe avere? Hai ca esti departe. Fii atent: S-a intors ………… si nu am mai apucat sa aud ca s-a terminat bateria. Am stat ca pe ace toata seara pentru ca Cristi a avut telefonul inchis toata noaptea. Pe la 23:30 m-au luat si nervii pentru Lazio nu a marcat si s-a ales praful de biletul meu. Nici nu am mai putut dormi.

La 2 dupa-amiaza m-a sunat. L-am luat direct. Cine s-a intors ma? Eeee, s-a intors Adelina Pestritu la Liviu Varciu dar cred ca e manevra ca cica isi uitase telecomanda de la plasma la el. Lasa ca se cearta pe baterii pana la urma. Dar de altceva te-am sunat. Nu imi aduci si mie niste benzina? Cum sa nu, imediat, i-am raspuns. Unde esti, si i-am inchis telefonul. Ca sa vezi pentru cine nu am dormit eu.

Read Full Post »

Titanic

Pentru a nu stiu cata oara au dat „Titanic” la Protv. Filmul asta mi-a provocat mereu o stare de bine. Prima oara cand l-am vazut a fost la cinema. Atunci am dormit pentru prima oara intr-o sala de cinema. Am fost perseverent si m-am dus sa il vad si a doua oara. A fost si mai bine pana cand m-a trezit un vecin. Se terminase. A treia oara am inchiriat caseta pentru ca vroiam sa vad finalul. M-a trezit prietena mea. Probabil sforaiam. De fiecare data cand adorm pe fotoliu, sforai. Nu am ce sa fac. Avea lacrimi in ochi. De la film. Sambata seara am pierdut finalul pentru ca am schimbat la publicitatea. La reluare am vazut ca batrinica a aruncat diamantul in apa si apoi am fugit ca suna cineva la sonerie si iarasi am pierdut finalul. De un singur lucru sunt curios: se duce dupa Dicaprio sau mai sta?

Read Full Post »

Romanii au talent

Romanii au talent cu carul, este raspunsul pe care il dau totii romanii cand sunt intrebati despre calitatile poporului din care fac parte. Exista pana si o emisiune care se numeste asa. Binenteles ca nu este una originala ci copia unui format inventat de unii nitel mai talentati. Romanii au asa mare talent, ca sa il citez pe Bobonete, incat in primul sezon al acestei emisiuni, in una din semifinale erau un ungur, un tigan si un caine. Vocea Romaniei, a Romaniei, a fost castigata de o fata care are culoarea pielii un pic mai inchisa si un nume pur romanesc Julie Mayaya. Nu am nimic cu fata. Se poate sa fi fost cea mai buna dintre concurenti, dar vreau un concurs pentru romanii. Un concurs in care sa vina unul si sa cante muzica traditionala romaneasca, sa joace unii hore, sa cante in limba romana. Vreau sa vad romanii talentati. Si nu vreau sa il mai vad pe Mihai Petre. Cam atat.

Read Full Post »

Consacrarea

Mama nu m-a lasat sa ma apuc de fotbal. Asa ca fotbal am jucat doar de placere. Patru ani in liceu alaturi de Para, Vladone, Janes, Cilica, Geo si se mai antura cu noi in pauzele dintre ore si mai ales in orele de fizica ale Constantineascai. A urmat facultatea. De fapt facultatile. Varful carierei l-am atins cand am reprezentat Universitatea Bucuresti la campionatul mondial al Universitatilor. Sau cel putin asa credeam la vremea respectiva. M-am retras dupa patru infrangeri rasunatoare si o victorie. Victoria a fost la masa verde intrucat nigerieni nu s-au prezentat. Am trecut la antrenorat. La amatori. Am avut chiar un sezon destul de reusit cu „Monstri”. Aproape am prins play-off-ul. Mai intram din cand in cand pe teren dar nu mai mult de cateva minute pentru a ramane in forma. Apoi a venit cu adevarat consacrarea. In 2005, la doar 28 de ani, debutam in culorile alb-visinii (care mi-au adus atatea bucurii si tot atatea fire albe), in meciurile de veterani, contra Dunarii Calarasi. In fata unui stadion plin. Jucam in deschiderea meciului de cupa care opunea echipei secunde a Rapidului, Dunarea din Calarasi. Noi am jucat incredibil. Trei lucruri imi amintesc despre acel meci. Calarasenii aveau in echipa un numar 12 care avea cel putin 150 de kilograme. Era singurul mai plinut ca mine de pe teren. Imi mai amintesc ca a marcat Damaschin dupa ce am scapat singur si intr-un gest de altruism specific culorilor pe care le purtam, m-am lovit de portar, cu acel gol castigand si meciul. Ultimul lucru care mia ramas in memorie, a fost o pasa de 30 – 40 de metri cu care am incercat sa il lansez pe Cristi dar aproape l-am pensionat. Am castigat 3-2 un meci pe care l-am dominat de la un cap la altul. Tartau, Costache, Raduta, Bealcu,Adam, Damaschin erau vedetele echipei dar, cu poza de mai jos, am intrat si eu in galeria celor care au purtat cu mandrie tricoul alb-visiniu.

P.S. Retragerea a venit la numai cateva luni mai tarziu, dupa un meci tot cu Dunarea, dar cea din Giurgiu. Am castigat si atunci dar am simtit ca a venit vremea sa pun ghetele in cui. Ghetele le-am pastrat.

Debut la echipa de veterani

Read Full Post »

Tu cand te insori?

Ce ma enerveaza cel mai mult ala nuntile in familie si nu numai este urmatoarea intrebare: Tu cand te insori? Sau varianta mai prietenoasa: tu cand te asezi la casa ta? In principiu, azi a fost probabil ultima oara cand am sa aud intrebarile acestea pentru ca Tamy nu are de gand sa se insoare prea curand si doar noi doi am ramas fara certificate in familie.

Incepand de ieri am o noua verisoara. Mi-a spus sa nu imi fac griji. Nu exista sac fara petic. Si cand o sa imi vina vremea, Ea imi va aparea in fata ochilor. Nu stiu de ce toata lumea se asteapta sa fac asta. Pana si mama s-a obisnuit cu ideea ca voi ramane singur. Cred ca ar avea un soc daca m-as duce la ea intr-o zi si i-as spune ca urmeaza sa ma insor. Si are si mama o varsta. Nu mai are nevoie de socuri.

Si pana la urma, ce mare smecherie si insuratoarea asta? Te duci in fata unui barbat sau a unei femei care te intreaba daca o iei de sotie pe fata sau femeie de langa tine (asta in tarile in care nu sunt legiferate si casatoriile intre persoane de acelasi sex). Tu spui da, apoi o intreaba pe ea. Daca ai noroc si spune da, mai urmeaza cateva precizari din codul familiei si gata. Mai mult dureaza sa te pupi cu invitatii si sa primesti felicitarile si sotia florile. Apoi un pic de sampanie si la final iti canta, dupa caz, Multi ani traiasca (la romani) sau Sa iti traiasca piranda barosane (daca te tragi din marele popor indian). Si te mai umple si de orez. Uneori chiar de doua ori cum a fost cazul azi. Doar ca a doua oara nu prea ne-a mai iesit cantecelul.

P.S. Draga verisoara, sa stii ca am intalnit-o pe Ea. Ii scriu scrisori si uneori si poezii.

 

Read Full Post »

Older Posts »