Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for ianuarie 2019

Pana unde? Pana când?

Ca suntem conduși de o gașca de hoți, borfasi, analfabeți, mincinoși, securiști și prosti, în ultimii 70 de ani știm deja. Unii s-au prins mai repede, alții mai încet, iar alții încep sa se prindă acum. Nu am sa va spun sa votați cu un anumit partid sau alianță dar am sa spun pana mor sa nu votații cu hoții. Sau mincinoșii sau analfabeții. Nici cu prostii sa nu votați. Ultima chestie care a reușit sa ma lase fără cuvinte vine tot de la nenorociți ăștia care ne conduc zilele acestea.

Jegul ala care este vice la primăria capitalei, prostul ala care invita un adversar politic la bătaie în fata primăriei, nesimțitul ala care primește bani de la buget pentru a își bate joc de locuitorii orașului, auzind ca vor sa îl lase fără funcția pe care nu o merita, a decis sa scape câte ceva din casa. S-a trezit, nu sunt foarte sigur ca din proprie inițiativă, ca își amintește ca a mințit când a fost la audieri. A mințit ca să protejeze un partid, susține acest jeg. De ce avea nevoie un partid de protecție? A fost partidul în strada? A dat partidul cu gaze sau a bătut partidul oameni nevinovați pe strada? Cam cati prosti mai înghit gălușcă asta?

În orice tara civilizată, aceasta panarama era chemata frumos la parchet, luata la întrebări și trimisa în judecata pentru mărturie mincinoasă. Aceasta scursura, alături de altele, conduce un oraș care nu are căldură, nu are transport în comun decent, nu are infrastructura, nu are aproape nimic. Și cu toate acestea au tupeu sa iasă pe strada și sa se declare victime.

Pana unde atâta tupeu nesimțit? Pana când credeți ca o sa mai suportam prostia și hoția?

Am înțeles ca zilnic pleacă din tara între doua și trei sute de persoane. Veorico, tu poate crezi ca pleacă în vacanță dar te înșeli! Pleacă sa scape de voi și de prostii ăștia care va țin la putere. M-am gândit aproape un an de zile dacă sa plec din tara. Un an întreg. Și m-am hotărât într-un final. Nu plec de aici pana nu scăpăm de hoți. Poate nu o sa reușim dar măcar dacă mor aici sa iau câțiva dintre voi cu mine.

Domnul viceprimar, când simțiți ca va tine organismul, dați un semn și ne vedem în Cișmigiu, ne băgăm după copaci și rezolvam problema. Dar după sa nu va aud ca mergeți la politie sa spuneți ca a fost gluma de 1 aprilie cu bătaia, pentru ca o sa va aștept din nou și va bat pana va mai aduceți aminte câteva minciuni spuse pentru a proteja partidul! Chiar, la ultimele alegeri, pe unde ați umblat?

Reclame

Read Full Post »

Ce e mai bine pentru mine?

Banii nu aduc dar o intretin. Asta este o prostie pentru ca banii nu intretin fericirea decat in cazul in care sunt destui de multi. Cu 2600 de lei pe luna, cat au stabilit imbecilii astia care ne conduc ca ar fi de ajuns pentru un trai decent, nu poti sa intreti nimic. Orice masa cat de cat decenta la un restaurant costa pentru doua persoana de la 100 de lei in sus pentru doua persoane. Nici la Mac nu te costa mai putin si vorbim de o masa din zi cand normal e sa ai macar 3. Nu zic mai multe. Plus macar o iesire pe luna la club. Pentru doua persoane, fie ca esti consumator obisnuit sau doar ocazional, minim 100-150 de lei. O inmultire si o adunare ne duc la un minim de vreo 3100 lei. Daca taiem TVA-ul restaurantului si adaosul obligatoriu, adica am manca acasa in loc de restaurant, dar macar doua mese pe zi, probabil ca ajungem undeva pe la 2600. La care adaugam cheltuielile cu locuinta lunare si iar am ajuns la 3100. Pentru doua persoane. Daca mai stai si in chirie ajungi pe la 4000. Daca nu cumva mai scade nea Mugurel din euro la sugestia locuitorului din cimitir.

Sunt undeva pe la vreo 4000 cu socoteala momentan. Pentru doua persoane, adulte, fara copii. Sau fara copil. Cat poate sa consume un copil te poti intreba doar daca nu ai. Sau daca esti milionar sau esti prea prost ca sa poti sa tii socoteala singur. Un copil consuma cel putin cat un adult daca nu chiar un pic mai mult. Copiii cresc, au nevoie permanenta de haine, de carti, de tehnologie si asa mai departe. deci mai punem inca vreo 2000 la socoteala in fiecare luna pentru o familie cu un copil. Hai sa ne limitam la unul, daca ai doi deja nu mai intri in calculele statului, probabil ca trebuie sa castigi la loto macar o data pe an 5 numere ca sa poti sa iti intretii ditamai familionul.

Nu mai vorbesc de vreo excursie in strainatate. Si zic in strainatate pentru ca este mai ieftin la sky in Bulgaria decat la Sinaia. Sau in Austria fata de Poiana. Si atunci de ce sa ne suparam cand isi gaseste unul un loc de munca mai bine platit? Ce conteaza daca nu e la Google in cazul unui IT-ist? Adica este vreo diferenta daca esti muncitor necalificat in Spania, Marea Britanie, Romania sau Arabia Saudita? In afara de bani ma refer, la meseria in sine zic. Sau fotbalist. Ce conteaza ca joci in Belgia, China, Romania sau Arabia Saudita? Am auzit ca un pusti, sa ii zicem Nicu, a semnat pe un salariu de director de banca din aia smechera din Elvetia, unde iti trebuie experienta multa, scoala ca la balamuc si inca cateva calitati despre care majoritatea dintre noi nici nu stim exact ce inseamna. Si pentru asta trebuie doar sa se antreneze si sa joace fotbal. Foarte tare ma bucur pentru el. Cel putin el si-a facut bine socotelile. Daca joaca un an, doar un an, a rezolvat problema cu bugetul pentru toata viata. Si pentru el, si pentru prietena, si isi permite si vreo doi copii. Buna alegere si sa il tina Dumnezeu sanatos si pe el si pe cei din jurul sau.

Ce vroiam sa zic de fapt, atata timp cat tu iti plateste nimeni masa de pranz poti sa semnezi si cu aia din Africa de Sud. Dar mai las-o jos cu pretentia de fotbalist, ca nu suntem toti votanti de PSD!

Read Full Post »

Adauga un titlu

Vorbeam cu prietena/iubita/partenera mea astazi la cafea/cartofi/colazero obisnuita de pranz despre prostii astia care apar la televizor in calitate de reprezentanti ai tarii unde locuiesc si eu si iubita mea. Si mi-am dat seama ca ei nu sunt prosti deloc doar ca noi suntem rautaciosi. Asta dupa ce, cu aproape o ora inainte de cafea, vizitasem impreuna o librarie celebra iar eu obosisem dupa cinci minute de cautari printre vinyl-uri, lucru pe care il facusem oricum degeaba pentru ca eu nu detin un pick-up. Si m-am asezat pe scari si am luat in brate o carte cu poze si am inceput sa o rasfoiesc in timp ce o asteptam pe prietena mea sa isi cumpere niste manuale. Vroiam sa scriu un volum de poezii dar mi-a facut o fotografie cu cartea in brate si m-as fi facut de ras la nivel mondial daca eu as fi zis ca e volum de versuri si s-ar fi vazut ca era o carte cu poze din cosmos. Si in timp ce stateam ca taranul pe treptele de lemn, vopsite strategic in alb, mi-am dat seama ca toate se intampla cu un motiv. Energiile universului lucrasera in favoarea mea si imi scosesera in fata ochilor respectiva carte. O carte desore spatiul cosmic, un spatiu prea putin explorat inca, un spatiu care ofera inca posibilitati nenumarate, unde sunt sanse foarte putine sa te intalnesti atat cu cunoscutii cat si cu necunoscutii.

Dupa cum bine zicea maestrul Caragiu, cum masa nu e, chelner nu e, m-am hotarat sa ma mut unde o sa ma duca telescopul. Nu o iau spre Marte, nu vrea sa dau de Cheloo sau de Smiley , ca si ei vroiau sa se mute din Bucuresti si unde mai pui ca am citit pe net ca cica s-ar fi combinat si cu Simona, o iau in dreapta, ocolesc nitel chiar daca e un pic mai scump si dupa ce trec de Uranus ma linistesc. Ca mie imi placea la Neptun de mic. aveau terase frumoase, teatru de vara, plaja misto si era si plin de tineret. Si scap si cormorani!

Read Full Post »

Si baietii plang?

Eu plang. De obicei la filme, mai rar la meciuri, mai des la notele de plata. Plang de fericire sau de tristete, plang si sughit. Am vazut un film zilele trecute, o prostie, dar am plans tare. Sunt o persoana emotiva, ma impresioneaza povestile frumoase.

Ultima oara am plans de dimineata. Pariasem in urma cu doua saptamani, simbolic, pe un pepsi la radio, cu amicul Gabi, ca niciunul dintre primii 10 capi de serie de la fete nu prinde finala. Si imi mergea bine, iesise daneza, mai scapasem de cateva, pierduse si Simonica la varu’ lui Tsonga din State, mai ramasesera cateva de trimis acasa. Imi si facusem socoteala, Thanos matura tabloul superior, Collins se chinuie nitel dar o scoate pe viitorul numar 1 in semifinale si ma fac cu doua pepsi si cu colegul Gabi dator sa se recunoasca invins de doua ori. Prima oara a pierdut pe Liverpool, abia asteptam sa ma duc dublu invingator si sa ii scot ochii cu previziunile mele. Dar socoteala din Gara nu seama cu aia de la antipozi si cand sa zic hop si asa, uite cum iar castiga doi baietii turneul australian la ambele categorii s-a trezit geamana. Asta mai mica (sau mai mare, habar nu am) dintre suroriile cehoaice, mi-a dat dimineata peste cap. Sa serveasca adversarul pentru meci, sa aiba 5-1 in decisiv si tu sa lupti pentru tine? Nu pentru pentru numarul unu, nu pentru sutele de suporteri din tribune, nu pentru milioanele de fani, nu pentru CTP, nu pentru toti politicienii astia care se gudura pentru tine, asta inseamna sa fii NUMARUL 1! Sa revii dupa ce erai in apa pana peste cap, sa ti se mai vada abia o mana si din aia doar cateva degete, asta da victorie. Sa bati „adevaratul numar unu” mondial cand te calareste mai ceva ca intr-un meci din acela prost de wrestling, sa nu te bucuri exagerat in fata unui adversar care probabil ca a suferit una dintre cele mai mari infranferi din cariera, poate cea mai umilitoare dar aici e discutabil, sa fii decenta si sa vorbesti frumos dupa un meci de legenda, asta inseamna sa fii campioana.

Pentru Karolina am plans de dimineata, plangeam si sughitam si nu intelegeam de ce sughit. O data am sughitat aproape o zi, dar era de la bere. Apoi am inteles si de ce sughitam, miorlaia pisica de foame si cred ca mi-a zis si cateva de dulce. Am hranit-o, am mai plans nitel si m-am dus la magazin sa iau Pepsi. Pariul e pariu iar amicul abia asteapta sa mai facem unul.

Sa aveti un an frumos si sa se retraga Thanos, sa putem sa vedem si noi meciuri de femei intre femei!

Read Full Post »

Gata ma, l-am revazut pe Rocky 1. Recunosc ca m-a emotionat si m-a ambitionat un pic. Mi-a venit, ca prin minune, cheful de alergat. Mi-am pus pantalonii de sport gri, m-am imbracat bine, cu caciula si tot ce trebuie si am plecat la alergat. Nu am luat telefon, nu am luat portofel, nu am luat nimic in afara de 10 lei la mine. Am incuiat poarta si am aruncat cheile peste gard ca sa nu am nicio greutate la mine. Ce mare smecherie sa sar gardul am zis. Am plecat vijelios in alergare. Am alergat aproape 800 de metri pana la gura de metrou unde ma gandeam sa fac scari. Asa am vazut ca facea Armasarul Italian. Le-am coborat in viteza desi incepusera sa ma cam doara gambele. Asa patesc eu cand alerg. Sunt un pic iesit din forma. Le-am urcat tot in viteza dar pe scara rulanta. Le-am mai coborat de doua ori dar mai incet. Urcarea tot pe varianta motorizata. Nu cunosc pe nimeni la un abator asa ca ma multumesc cu carnea pe care o trimit ai mei din cand in cand, cand mai sacrifica cate un animal de prin curte. Macar stiu ca este de calitate. Recunosc, mai bag si niste mici si niste burgeri de la Mega si cate un pui Dracula de la Fabrica. In rest doar ores si legume. Hai si cativa coltunasi si plita picanta de la chinezii de peste drum. Orezul asta cred ca ma da inapoi. M-am oprit pentru cateva minute sa fac un bilet la Superbet, alearga baietii aia pe teren atatia kilometri si e pacat sa nu le acorzi incredere.

Cu mare durere in picioare, ceva jena pe la ficat si cu mici probleme la respiratie, de la aerul rece evident, am ajuns acasa. Am facut un cocktail de albuse de oua, asa cum am vazut la Rocky. L-am facut cu blenderul, desi saracul ala nu avea in anii 80 sau cand au facut filmul. Caine nu am iar cu pisica nu alerg pentru ca nu vreau sa o pierd.

Am pus niste muschi pe gratar si niste orez la fiert. Am scos si niste castraveti sa fie acolo, pentru o masa completa. Ciorba nu am si nici nu prea sunt fan. Nici colegul boxer nu am vazut sa incerce ciorbele asa ca suntem chit. M-am bagat la dus dar am sfarsit in cada pentru o ora. Ma dor toate si nici sarea de baie primita de la prietena mea nu a folosit cine stie ce desi ea mi-a oferit-o din toata inima. Nu stiu ce naiba a fost in capul meu sa ma apuc sambata de alergat cand sambata seara se danseaza in club. Desi nu l-am vazut pe Armasar sa danseze si nici eu nu prea reusesc fara ceva aditivi sa imi misc picioarele, cica cui pe cui se scoate si diseara merg la dans. Doar o data pe an e Sfantul Ioan si trebuie sarbatorit. Mai alerg eu si alta data, nici Rocky nu a reusit din prima si mai sunt meciuri si maine de pariat. Sper sa nu opresca astia rulanta la metrou pentru ca ma termina.

Cand te gandesti ca filmul asta a castigat si un Oscar, te face sa te gandesti mai bine cand iti arunci cheile peste gard. Voi stiti ce greu se sare un gard de doi metri si ceva???

Read Full Post »

Revelionul ospatarilor

Ii zice asa pentru ca cică aia care lucrează în noaptea de revelion, „ospătari”, se distrează a doua zi sau a doua seara. Eu am dormit și l-am pierdut și pe asta. Pana și știrile le-am pierdut ieri. Abia dacă am recuperat un pic azi cu niște beri și câteva jurnale. Am aflat din media ca România este o tara frumoasa, ieftina, cu fete frumoase, ca ne-au vizitat „englejii”, ca oamenii își doresc mai mulți bani și alimente fără e-uri. De la clienții de la revelion am aflat ca în Portugalia se fumează în interior, petardele sunt încă la moda, francezii sunt chitrosi și când e ieftin și Ronaldo este un………., nici nu pot sa scriu cum a zis Serbu.

A inceput anul, a trecut Vasile, vine Ion și nu am înțeles nimic. Nu știu când au crescut salariile dar cozile de pe DN1 sunt la fel ca în anii trecuți, maluri sunt pline ochi iar ăștia nu au deschis restaurantele nici azi pe lângă Gara de Nord.

Nu știu ce o sa aducă anul și mai știu ca pot sa îmi propun orice pentru ca sunt optimist în general. Mi-ar plăcea însă, indiferent de obiectivele mele, sa scăpăm de hoții ăștia, sa fie iarna iarna, sa se facă culturile, sa fie recoltele bogate și sa nu câștige Fcsb-ul campionatul.

Sa aveți un an frumos, ma duc la „ospătarii” mei!

Read Full Post »