Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for septembrie 2019

Alo, ministerul de interne?

Am fost ieri sa ridic o hartie de la o secție de poliție. Norocul meu că am fost sa ridic pentru că a durat puțin. Cand am depus documentele necesare a durat de mai bine nu îmi amintesc. Pe lângă faptul că am parcat la câteva sute de metri de secție, negăsind loc mai aproape, am parcat si ca prostul, dubland banda. Ma gândeam ca 7 minute nu o sa fie foc. Am intrat in secție, nu va zic care. La intrare era sa raman cu clanta in mâna. Tot la intrare te intampina o masuta cu un scaun ramase probabil de la revolutie, cred ca uitate acolo. La biroul de unde aveam de ridicat documentul chiar am reușit să raman cu clanta in mâna. Când am intrat in birou, ghinion mare de tot, s-a făcut curent, s-a trântit un geam, s-a spart. Nu de termopan, din asta simplu, inventat mai înainte, cu rame de lemn frumoase. Apoi s-a trântit ușa si am ramas pe interior. A fost nevoie de o întreagă operațiune de salvare ca sa deschidem ușa. I-am întrebat pe domnii polițiști, trei la număr, dacă e nevoie sa sun la 112, să vină pompierii sa ne evacueze. Au râs și ei, am plâns si eu un pic in suflet și am plecat. La ieșire am ramas cu clanta in mâna.

O clădire frumoasa, probabil construită înainte de primul razboi, cu coloane si arhitectură deosebita, lăsată în paragină efectiv, cu vopseaua căzută de pe uși si pereti, cu tencuiala căzută la exterior, adăpostește o secție de poliție. Nu ma deranjează locatarii, ma deranjează situația în care se află clădirea. Nu pot sa cred ca nu se gasesc bani pentru o reabilitarea unei clădiri atât de importante.

Am plecat cu gândul că dacă un cutremur peste ei o mai punem de un Colectiv. Cand am ajuns la masina ms astept un echipaj de la „Locală” să ma amendeze. Mi-am zis ca merit, parcasem ca prostul. L-am lăsat să scrie si la sfarsit m-am băgat în seamă pentru a primi amenda pe drept cuvenita. Nu am mai semnat pentru proces, oricum il contest din principiu, si am plecat spre următoarea destinație. Curios fiind de ce cadou am primit am început să citesc procesul. În afară de scrisul de tractorist de Teleorman am mai observat ca domnul care completase procesul îmi gresise numarul la masina. Eu am cu trei cifre, el pusese doar două dar oricum altele decât am eu la masina.

Și iar am început să mă gândesc in caz de cutremur, sunt unii care chiar ar trebui închiși în astfel de clădiri. Și m-am gândit mai bine: in afara de cei cărora le-am povestit despre întâmplare, ofer două bilete si două beri diseară la party la Jiji la doi norocoși care ghicesc despre ce secție este vorba, cu condiția să nu fie cutremur până diseară! V-am pupat!

Read Full Post »

Un pas mic

Nu,nu, nu am ajuns pe lună. Din fericire, nici persoana care face subiectul. Au fost multi dintre adversarii tradiționali pe care i-am înjurat pe stadion si nu doar acolo. Pe Laca sau pe Balint, pe Andone sau pe Klein și sunt multe alte persoane care mi-au fost „adversari”, nu i-am putut jigni. Cu Mirel am gresit dar am apucat sa imi cer scuze. Însă azi este vorba despre Balint.

Când am citit zilele trecute ca „Pele” a făcut infarct am avut o strângere de inimă. Balint marcuse la Sevilla, după 90 plecase în Spania, a jucat puțin pentru că ii obosise un genunchi, se apucase de cântat si mergea si cu motorul. As pune pariu ca mai punea mâna si pe cate o carte si nu din acelea pe care le folosea Piti. Avea discurs, avea prezența si avea si coloană. Gagiu mișto, chiar dacă îmi băgase „mortul in casa” in 86. Cand am citit ca a făcut infarct chiar m-a supărat vestea ca si cum ar fi patit-o un apropiat. Și ma gândeam cat de scurtă poate fi viața uneori chiar si cu oamenii care au grijă de ea. Nu am auzit vreodată să îl fi prins cineva cu sprituri, cu droguri sau cu alte nenorociri.

Am citit postarea lui de pe facebook de azi dimineata in care spunea ca este pe drumul cel bun. M-am bucurat. Cand sunt atâția nenorociți pe pământul ăsta parca este păcat să se ducă unul bun. Balint le mulțumește oamenilor care s-au gândit la el si celor care s-au rugat pentru sănătatea lui. Eu nu m-am rugat pentru sănătatea lui dar ma bucur ca este viu si ca mai are timp de câțiva pași pe terenul vieții. Ma gândeam și la Neagoe. Un pas mic mai avea fiecare dintre ei și ne priveau de sus si nu de pe lună. Am sa termin cu citatul făcut celebru de un alt artist, care ne-a părăsit prematur dealtfel, trăiți bă, ca de murit nu e nicio scofală!

P.S. Am strigat de sute de ori : Praful și cu pulberea sa se aleagă si s-a ales si am mai strigat si altele dar Iliescu tot acasă si sănătos. Știe cineva cand se duce macar la pușcărie?

Read Full Post »

Nicu Galerie

Pe Nicu l-am cunoscut acum multi ani. Eram in spate la „Gogoasa”, unde ne strângeam la cafele si barfa. Fusesem la o întâlnire si purtam costum si aveam si geanta. Nicu tocmi ieșise din spital si aflase că bagabontii din galerie fuseseră la Borcea si la Badea sa ceara bani pentru înmormântarea lui. Il declarasera mort ca sa ii mai păcălească pe acționari de niste bani. Aveau acoperire pentru ca Nicu lipsise de la stadion câteva zile ceea ce nu se intamplase niciodată. Ăștia ai mei, băieți de Salajan, pusi pe caterincă si ei, i-au băgat în cap ca sunt avocat.

Nicule, vorbește cu domnul avocat, sa ii dai in judecata, sa iti plateasca daune morale! Dar repede ca trebuie sa se întoarcă la tribunal!

Două ore am stat de vorbă, nu mai scăpam de el, hotărât omul sa ii dea in judecata. Stabilisem si onorariu.

Nu stiu cum s-a terminat povestea dar Nicu a prins idea din zbor si cam la trei-patru ani obișnuia să dea in primire pentru două săptămâni, pentru refacerea bugetului personal si al câtorva din anturaj.

Și gluma a ținut ani de zile. Azi am aflat ca Nicu Galerie a murit din nou. Am sunat sa verific informatia si am aflat ca de data asta nu mai gluma. A murit Nicu Galerie, dinamovist pur-sange, omul care murea mai des decat Highlander, Dumnezeu sa il odihnească.

Read Full Post »

In spatele Casei

Cand afli ca mergi la un concert in spatele Casei te gandesti ca o sa gasesti o casa mare cu o curte mare, eventual cu verdeata si pomi fructiferi in fata, iar in spate este o alta curte mare, cu un gratar serios in spate si niste capete de bere langa si multa verdeata peste tot. Asa ma gandeam eu, atat ma duce pe mine capul. Cand Gabi m-a intrebat daca merg cu ei la Timisoara, la acustic, nici nu am stat pe ganduri. Ce poti sa iti doresti mai mult decat 8 ore de drum cu peisaje senzationale, benzinarii nenumarate si barfa din industria muzicala? O sa imi spuneti ca se poate si mai bine adica 8 ore de la mare pana la Bucuresti dar eu va spun ca nimic nu se compara cu o excursie cu Barbone care este la regim. A rupt sahul dus intors si, desi nu am fost foarte atent, nu cred ca a castigat vreo partida. Stiti cum se incarca sportivii ascultand muzica inainte de meciuri? Asa juca Barbu sah inainte de concert. Profesionist pana la capat.

Drumul a fost lung dar foarte distractiv. Afli o gramada de lucruri din intimitatea unor oameni cu care nu interactionezi atat de des, lucruri pe multa lume ar dori sa le afle dar pe care nu le veti afla de la mine. Dintre cele care se pot da in online va anunt ca urmeaza un album, o lansare de album, niste filmari foarte misto. Nu va spun datele pentru ca nu vreau sa stric surprizele dar o sa fie foarte tare. Am ascultat si o piesa noua, o sa va placa foarte mult si cate si mai cate.

Revenind la destinatia noastra, in spatele Casei, unde am ajuns la timp pentru soundcheck, este aproape asa cum mi-am imaginat, doar ca nu este o curte atat de mare cum mi-am imagiat eu, desi destul de incapatoare, nu are gratar, are capete de bere si se afla in spatele Casei Tineretului care are o curte verde in fata, nu are pomi fructiferi dar are o parcare mare cu plata prin sms sau abonament.

Locatia este perfecta pentru un acustic, publicul se strange usor, usor, in deschidere canta Different Class, foarte frumos, si urmeaza baietii. Nu stii inainte de concert cum o sa iti raspunda publicul dar surpriza a fost una placuta. O gramada de oameni care sa iti cante versurile, sa aplaude in ritmul melodiei, sa iti raspunda la ceea ce faci tu pe scena cred ca sunt dorintele oricarui artist care face muzica. Concertul s-a terminat cu un Barbone in picioare, pregatit de haos, cu publicul in picioare, cu un Dubshot impecabil, cu dorinta de a reveni si cu o plimbare de 500 de metri pana la Mec si inapoi la cazarea din Casa Tineretului.

Drumul de intoarcere a fost mai animat si mult mai interesant, am aflat care sunt, in cateva variante, Top 3 enervanti, eleganti si variante. Afli multe chestii interesante cand discuti cu baietii si nici nu simti cand ajungi acasa, cu majoritatea dintre baieti dorind sa ajunga sa il vada pe Liam.

In incheiere as dori sa le multumesc baietilor de la E.M.I.L. pentru o iesire din orasul de beton reusita, pentru un concert de senzatie si Piratului pentru ca a fost o companie de drum excelenta. Vreti sa stiti care sunt top 3 trupe romanesti care ar putea canta la festivalurile de afara? Vreti?

Read Full Post »