Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘Mac’

In statie la Rosetti

Imi place sa beau cafea dimineata. De obicei la Mac pentru ca imi este mai peste tot in drum. Azi dimineata nu am avut cum sa ajung la un Mac si am fost nevoit sa iau de la un chiosc. Aveam o intalnire la 8.30 la Rosetti si am ajuns mai devreme. Imi place sa ma uit la lume pe strada si sa imi imaginez povesti. Tineri grabiti, batrani garboviti, copii de-o schioapa, toti au cate o poveste in capul meu.

In stanga mea, pe una din bancutele de sute de lei cu care a dotat Ontanu sectorul, (sa ii dea Dumnezeu sanatate multa sa poata sa duca puscaria care il asteapta) sta o doamna. Mananca cu pofta dintr-un cremsnit. Dar ce pofta!!! Ma uit la ea cu drag, zambind! In mintea mea zboara cu repeziciune cuvinte deosebite: morti, raniti, ma-ta, urmasi, glicemie. Zambesc si iau o gura din cafeaua mea fara zahar, apoi mai zboara cateva cuvinte deosebite.

Ma intorc la dreapta pentru a scapa de cremsnit. In dreapta sunt doua fete care asteapta autobuzul. Una slaba si una grasa. Bai oameni buni, grasa bine. Un fel de Pisoiu doar ca are vreo 18 ani. Mananca cu pofta dintr-un corn cu ciocolata. Urla jeansii pe ea, as putea sa jur ca ii aud cum tipa: Nu termina croissantul pentru ca nu ajungem intregi acasa!!!

Vine 311 si surprins de agitatia creata in jurul meu, ma inghesui sa ma urc. Am un pachet in mana, ma imping cu grasa care urce primul. Victorioasa, imi zambeste ironic cand reusesc si eu sa ma urc. Zambesc si eu la fel si incep iarasi sa imi zboare cuvinte deosebite prin cap. De data asta la adresa mea. Nici nu ma mai uit la grasa, imi e frica sa nu ma manance pana la prima statie.

Cobor la prima statie injurand. Chiar m-am urcat ca prostul in 311. Eu aveam intalnire la Rosetti!!!

Zi frumoasa!

Anunțuri

Read Full Post »

Am fost la Mac zilele trecute. La Unirii. Nu am mai trecut pe acolo cred ca de vreo doi trei ani. Trebuia sa ma intalnesc cu cineva si persoana respectiva a intarziat nitel. Nitel vreo 90 de minute. Nu e mult daca il compari cu intarzierile de la cfr. Nu stiu cati dintre voi mai treceti pe la Mac-ul de la Unirii dar va garantez ca este o experienta foarte relaxanta.

Prima chestie care o remarci este aglomeratia permanenta din fata caselor. Stai la coada ceva tolimp ca iti iei un meniu (despre care Jamie Oliver a demonstrat ca nici macar nu e comestibil) si nu cumva sa uiti ceva din lista pentru ca a doua oara nu o mai iei de la capat. Pe urma te asezi la o masa, pe care o gasesti destul de repede. Aici stau bine si recunosc ca, spre deosebire de alte locatii, aici gasesti destul de repede loc. Apoi incepi sa privesti in jur. Stiti melodia de la Subcarpati – Oamenii sunt inca frumosi? Aici nu isi gaseste locul. Aici oamenii sunt urati. Dar urati rau. Cand in jurul tau se afla oameni frumosi parca ai si tu chef de viata si nici nu simti cum trece timpul. In fata mea, doi tineri indragostiti isi traiau povestea de iubire aflata la inceput. Mi-am dat seama dupa cum priveau cu ochii inchisi in timp ce se sarutau in cel mai romantic loc pe care si-l permiteau. La urmatoarea masa se aflau doua cupluri de greci, mai in varsta ca mine, practic 4 pensionari, doi barbati si doua babe, care au vorbit aproape jumatate de ora atat de tare de parca trebuia sa ii auda cineva de la ei de acasa. Nimeni nu le spunea nimic iar dupa 30 de minute mi-am facut curaj sa ma duc la ei si sa le zic ceva intrucat ma deranjau de  la scris. Si dialogul a decurs cam asa:

  • Sorry, do you speak english?
  • ??????
  • Atunci sa va traiasca fetele voastre fericite cu toti astia din sala asta de mese daca nu vorbiti mai incet!

Bine, nu a fost chiar asa dar prindeti voi ideea din mers. Nu stiu ce s-a intamplat mai departe cu greci pentru a venit un domn la mine si m-a rugat sa nu mai trec pe acolo pentru ca deranjez. probabil ca nu le-a convenit ca am comparat McDonalds-ul cu o sala de mese. Am plecat de acolo linistit avand o singura problema: cand te pune pe black list la un McDonalds, te pune la toate?

Read Full Post »