O nouă dimineață minunată

Dimineața a început minunat. A început pe la 12 noaptea, când s-a gândit Gimi că ar fi bine să se pregătească un pic pentru examen. Drept pentru care m-a trezit din somn ca să mă întrebe dacă am cursuri. Binențeles că am fost amabil și i le-am pus la dispoziție. Am primit în schimb un sincer mulțumesc, promisiunea unei cafele calde de dimineață și un noapte bună călduros. Sunt convins că a fost din inimă pentru că după ce am terminat de vorbit, Coana Mare a început întâi să sforăie, apoi să mă cheme să îi aduc apă. Apoi iară să sforăie și pe urmă m-a chemat să mă întrebe dacă nu am de gând să mă însor odată fie și cu curva aia. Așa sa făcut vreo 3 dimineața și somnul părea fără rost deja. Am deschis din nou calculatorul în speranța că mai voi putea să învăța ceva până spre dimineață. În schimb am găsit un mesaj de la Naty pe FB și mai aveam un pic și mă apuca plânsul știind că nu voi putea să ajung să îi îndeplinesc dorința deși îmi doream mult de tot. Cred că de la atâția nervi am reușit să adorm pe scaun și numai mesajul de la șase fără un sfert pe care l-am primit binențeles de la Gimi a reușit să mă trezească.

După o astel de noapte minunată era normal ca dimineața să continue la fel. Coana Mare a continuat să îmi ceară apă și după ce am păcălit-o cu o jumătate de cană, am plecat la examen. La școală mă așteptau Paul, Gimi, Ales și o cafea cu scorțișoară. Așa am început să îmi revin la realitate. Am intrat noi la examen și ce să vezi: minunea minunilor – Ileana a lipsit. Paul a spus repede un Tatăl Nostru în semn de mulțumire, restul de 100 de persoane au început să își facă cruce și examenul a continuat cu anunțarea subiectelor. Haios a fost că la unul dintre ele trebuia să descriem în câteva cuvinte NAFTA, fapt ce la contrariat teribil pe unul din colegii, care era foarte nedumerit de subiect cu toate că învățam despre asta de vreo doi ani, Ca să îi fiu de ajutor, i-am suflat tot ce știam despre APEC pentru că oricum nu a înțeles subiectul și măcar să îl fac să se simtă bine că a scris destul de mult. Cred că măcar incă o persoană, adică doamna profesoară, se va distra cel puțin la fel de bine ca mine și ca Paul. Am mai aflat că la primul examen am luat 8 ceea ce mă face să cred că sunt un pic geniu și că la limba engleză am primit tot 8. Ca să îmi iasă și mie o medie cât de cât mai măricică promit ca de acum încolo să încerc să iau numai note de 12 pentru că până acum numai 5 și 6 am avut.

După ce am mai bârfit un pic cu Paul m-am întors acasă întrucât urma tura mea cu Coana Mare, care a fost foarte nerăbdatoare să mă vadă și foarte curioasă să afle dacă i-am adus ceva. I-am zis că am cumpărat castraveți murații, a zis că sunt bunii, dar că azi nu vrea castravetii. Poate dacă aveam ceva gogoșarii era mai bine.Acestea fiind spuse, vă mulțumesc mult celor care mi-ați urat baftă sau ce mi-ați mai urat voi pe acolo și sper ca măcar voi să fi ajuns la Piranha. Pe mai încolo. Mă duc să cumpăr medicamente pentru Coana Mare. Să aveți o sâmbătă frumoasă în continuare. Și nu uitați : http://www.hand2hand.ro/

Read Full Post »

Numărul doi

De două zile învăț ca nebunul. Nu vreau să o dezamăgesc pe Ileana. Ieri am învățat cu Paul până la luat somnul. Adică până la 17:00. Eu am continuat. Azi am luat-o de la început de dimineață și am învățat din nou cu Paul până la luat somnul și a plecat să bea o bere. Eu am continuat să studiez din greu și nu mă las până nu iau 5 la examenul asta. Știu cum e cu integrarea, cu uniunea vamala, cu piața comună, cu NAFTA, cu CARICOMul, ce să mai încolo și încoace, sunt pregătit. Dacă îmi dă alt subiect cred că o să mă cam cert cu Ileana pentru că și așa i-am transmis la mulți ani de ziua ei și nu mi-a răspuns nimic. Sau poate nu vrea să fraternizeze cu studenții. Având în vedere că sunt un pic mai mare decât ea, măcar mulțumesc putea să îmi răspundă. Dar o să trec întâmplarea la diverse și o să îmi imaginez că a fost prea ocupată ca să îmi răspundă. O să încerc să mai repet figura și de ziua mea care se apropie (3IUNIE daca vreți să îmi luați ceva cadouri) și poate de data asta îmi răspunde măcar cu mulțumesc. Dacă stau bine și mă gândesc m-aș mulțumi și să îmi dea cinci la examen și o să consider că mi-a luat și cadou.

Aș vrea să îi mulțumesc lui Paul încă odată pentru ajutor, și lui Gimi că m-a lăsat să aștept ca un fraier să ajungă acasă până la ora asta(fără legătură cu subiectul dar tot ca prostul am așteptat) și să aveți baftă în continuare la examene!

Uitasem, mâine ne vedem la Piranha! Știți voi! http://www.hand2hand.ro/

Read Full Post »

Angajament

Discutând mai ieri cu un confrate,

Mi-a dat o replică cu care m-a dat pe spate:

Cică am la fel de mult talent la scris poezii,

Ca majoritatea dintre copii.

Poate cu proza mai am o șansă să îmi revin,

Fiindcă cu Creangă, aduc puțin.

Chiar dacă verdictul lui nu e cel mai corect

Și-mi face și-o mică rană în piept,

E prietenul meu și ne știm de mult,

Asa că vreau, nu vreau, tre să-l ascult.

Atfel începând de astăzi eu sus și tare declar:

Nu am să mai scriu poezii în acest mod hilar,

Prin care am învățat eu să mă exprim,

În lumea minunată în care trăim.

E bine așa, te-ntreb acum eu pe tine,

Prietenul meu care știu că ții la mine?

Read Full Post »

Visez

Stau de multe ori și mă gândesc,

La lumea perfectă în care aș vrea să trăiesc,

La plaja goală, nisipul cald sau paharul de vin,

La munte, la aerul rece și mirosul de pin,

La pomi, la flori, la albine,

La cum ar fi acum lângă tine,

Închid ochii și mă concentrez,

Deschid ochii și-ncep să visez.

Read Full Post »

Drama lui ORGE sau odiseea muncitorului român învins de nesimțire

V-am povestit de ieri despre flashmob. Eram curios cum o să decurgă  lucrurile și cum o să facă să convingă oamenii de pe stradă că este vorba despre un lucru foarte serios și că gestul în sine reprezintă de fapt o donație pentru a face viața unor copii mai frumoasă și nu o cerșetorie banală. Și cum nu aveam cum să mă împart în atât de multe locuri am hotărât să merg la Universitate și dacă voi avea timp să trag și o fugă în parc să îl văd pe Toma.

Îl sun pe Paul, să văd dacă mă însoțește și am noroc. Are poftă de o bere. Facem un compromis și cu berea și ne dăm întâlnire la fântână. Ajungem acolo și constatăm cântarea.

Una bucată chitară, una bucată saxofon + trei fete care zâmbesc încontinuu și cântă sau îți cer să nu mai fii îndiferent. Mulțumit că am aflat ce îmi propusesem, facem o mică donație, fac și niște poze, îl înjur pe Paul că nu vrea să mergem să îl vedem pe Toma și plecăm la bere. Unde? În Centru Vechi binențeles!

Ne punem noi ca băieții la o masa la Margo, comandăm vin și începem să vorbim și să admirăm peisajul. Asta la ora 13:45. Peste drum e o librarie. LIBRĂRIA GEORGE COȘBUC. E în renovare. Nu știu exact de când dar deocamdată este în renovare. În fața librăriei, lângă o scară se află un nene îmbrăcat într-o salopetă. Afară sunt 30 de grade minim dar el poartă salopeta foarte mândru. Și vopsește cu alb literele care compun numele librariei. Nu știu exact de cât timp vopsește dar în momentul în care noi ne-am așezat la masa literele vopsite erau ARIA GE. Cum vorbeam eu cu Paul despre motociclete și despre Piaţa Comună a Sudului și Grupul celor Trei auzim în spatele nostru, niște chitări. Mă duc să cercetez împrejurimile și mai găsesc niște puștii care dau și ei o mână de ajutor la flashmob. Mai fac niște poze și o donație apoi mă întorc la masă. Vecinul nostru aproape că a terminat litera O.

Nu mă las cu Paul și mai comandăm niște vin, curioși de cât de mult o să dureze să termine de vopsit vecinul nostru. La 15:45 apare Cori care ne dă trezirea din nebunia noastră. Noi ne ținem  tari că vrem să bem până termină de vopsit și constatăm că vecinul nostru a abandonat munca și s-a apucat să bea o bere. A reușit să termine cât timp am stat noi la terasă literele ORGE. Am hotărât cu Paul ca de azi înainte să rebotezăm lenea(nesimțirea) și să o numim ORGE.

Pentru cei curioși am niște fotografii:

http://www.facebook.com/?ref=home – !/photo.php?pid=1130972&id=1538060910

câteva cu ORGE

http://www.facebook.com/?ref=home – !/photo.php?pid=1130949&id=1538060910

câteva de la flashmob

Read Full Post »

Întâlnirea

Prima oară am remarcat-o acum aproape un an de zile

Avea pe banca ei vreo două cărți și încă câteva file,

Plus câțiva pretendenți care se plimbau în jurul ei,

Încercând să pună mâna pe dânsa aprigii fiind ca niște lei.

Tot privind acest spectacol de atunci încoace, destul de intrigat,

Urmărind cum scapă destul de repede de fiecare băiat,

Și tot schimbând priviri de atâta timp,

M-am gândit că ar fi cazul ca să mă prezint.

Am așteptat să se elibereze de toți aceia care încearcă, fără succes

De atâta timp ca să producă fetei un pic de interes

Și profitând de un moment în care era singura, din mers

I-am strecurat în palmă ID-ul meu de mess.

Ea mi-a zâmbit și la pus repede în geantă,

Eu i-am făcut cu ochiul și am plecat urcând în pantă

Pe drumul către casă ca să mă conving binențeles,

Dacă gestul meu a fost unul de succes.

Acasă ce să vezi, deschid calculatorul

Și de mesaje se umple monitorul.

Ce faci? Pe unde ești? De ce mă lași să te aștept atât de mult?

Abia am așteptat ca tu să îmi povestești ceva iar eu să te ascult!

Încercând să îmi revin după un astfel de-nceput, destul de promițător

Am pornit să îi povestesc fetei câte ceva despre mine, ocolind ce este compromițător,

Și tot i-am povestit vreo două trei ore, mi s-a facut și foame, mi s-a facut și sete,

Până când fratimiu, tot așteptându-și rândul la calculator, a reușit să se îmbete.

Și am vorbit așa vreo două săptămâni, care au trecut ca un vis,

Că am făcut și febră musculară de la atâta scris,

Și într-un final m-am hotărât să îmi fac curaj, să îi cer numărul de telefon

Și să o invit să ne bem cafeau în Centru Vechi, că așa e de bon-ton.

Zis și făcut. Era o zi de marți când ne-am întilnit noi prima oară,

Și-n viața mea părea că-ncepe o nouă primăvară;

Eram deja la masă când a apărut ea, într-o fustă potrivită și cu-n decolteu bogat,

Pe străzile din centru mă simțeam cel mai fericit bărbat.

Bună, șie fași, mă întreabă ea, cu un puternic accent din Est, de la Vaslui,

M-aș aștiepți di mult, continuă ea să strângă norii de furtună iar eu să îmi pun pofta-n cui,

Am întârziet doar olecuță, nu am vrut și îmi șer și scuzii,

Dar a trebuit să mă prigătesc nițel și să îmi dau și cu ruj pi buzii.

Trei ore a durat chinul meu, în care fără să vreau, am mai aflat nenică

Că Rodica e coafeză, de fapt le zice hair-stilist acuma cică,

Dar își dorește foarte mult să fie apreciată și ca ecomomistă,

Nu doar pentru calitățile ei, senzaționale, de hair – stilistă.

Pe mine a reușit să mă impresioneze cu glasul ei smerit,

Și cu accentul ei care din prima clipă m-a cucerit,

Și profitând că a sunat telefonul, am reușit să îmi caut un motiv de ducă,

Pretextând că a intervenit ceva la muncă.

Astfel după ce cu greu ne-am despărțit, ne-am strâns în brațe, ne-am pupat,

Până am ajuns la mașină de mână ne-am luat,

Am fugit repede până la biserică să mă spovedesc

Și să jur că astfel nu o să mai greșesc,

Să mă mai întâlnesc vreodată în viața mea,

Cu o coafeza care să mai fie și moldoveancă sadea.

Read Full Post »

Chestionar

M-a rugat o prietenă să o ajut și pe ea cu un proiect pentru facultate. Trebuia să completezi un chestionar despre câinii vagabonzii. Am completat binențeles formularul ca să o ajut pe prietena mea deși în afara faptului că o să îi folosească ei, nu îi găsesc utilitatea. Îmi aduc aminte că mama îmi povestea cum unul dintre profesorii ei din facultate, le dădea temă peste vară, să înventeze 20 de probleme de matematică. Apoi le strângea pe toate și publica o culegere cu probleme. Toți cei care avem peste 30 de ani am folosit-o în școală. Măcar ăsta era băiat deștept și facea un ban. Profesorul prietenei mele i-a obligat pe studenții să completeze chestionare, să își facă blog și să aibă și commenturi de la nu știu câte persoane. Fata, obligată de situație, apelează la prieteni pentru a reuși să îi îndeplinească cererea profesorului.

nea domn profesor(cu litere mai mici nu am putut scrie), asta e problema în țara asta; toți faceți sondaje și niciunul nu mai face nimic. Știu că e la modă să vorbim despre câinii vagabonzi dar dacă există un miting pentru sprijinirea adăposturilor se strâng două trei sute de persoane și apare și un politician care vrea să profite de situație și să îi înjure pe aia de la putere din simplu motiv că el nu mai are loc la masa lor.

Așa că mai opriți-vă cu sondajele, apucați-vă și donați ăia 2% către oamenii care se ocupă de ceva în țara asta, fie că sunt animale fără stăpân, copii fără părinți, oamenii fără adăpost și așa o să reușim să facem ceva care să conteze.

Pe mâine domnule profesor. Ne vedem la Flashmob, unde nu facem sondaje, facem un bine!

P.S. Dacă vreți să o ajutați pe prietena mea, asta e chestionarul http://www.chestionareonline.com/ruleaza_chestionar.php?id_chestionar=1274861384 și asta e blogul pentru commenturi http://corinamihalache.wordpress.com/

Read Full Post »

Ei, și ce are?

Ei, și ce are?, a spus ea zâmbiind ca de obicei, foarte frumos,

E cam târziu și mă cam doare! eu i-am răspuns, nu prea voios,

Nu vreau să mă mai faci să sufăr, cum am pățit de fiecare dată până acum,

Deși aș ar merita să încerc chiar dacă la un moment dat o să mă pierzi pe drum,

Pentru că în tot ce se întâmplă în jurul tău,

Nu se află nici măcar un pic de rău,

Și atâta bunătate, eu unul, nu prea am văzut,

Deși, prin viața mea, mulțimi de oamenii au trecut.

 Așa că: Ei, și ce are? poate e destul de direct,

Și dacă o să îl apreciez corect,

O să îmi umpli sufletul cu multe bucurii,

Și o să mai înveselim și alții copii!

Read Full Post »

Flashmob

Mă gândeam să scriu despre altceva astăzi. Azinoapte am primit de la o prietenă un link cu un filmuleț. Acel filmuleț îi prezintă pe o parte din cei 40 de copii cărora agenția dorește să le îndeplinească dorințele. Spre sfârșitul filmului există și un interviu cu Marian, cel mai mare dintre copiii de acolo. Nu mă așteptam ca în interviul unui copil, aflat într-un centru de plasament, să aud lucruri atât de frumoase. Se poate ca eu să am idei preconcepute dar totuși cred că puștiul spune niște cuvinte la care nu te-ai aștepta. Spune acolo că domnul director Mihai (directorul centrului) e un exemplu de român maxim și sunt convins de asta. Mai spune însă două lucruri care pe mine m-au uimit. Mai spune că e forțat să creadă în președintele țării și că atunci când ai nevoie de ajutor poți găsi un mod mai amiabil, să iasă ceva, să muncești. Modul în care formulează însă pe mine m-a impresionat.

Mâine are loc în București – Flashmobul Chitariștilor Hand2Hand – care are ca scop o strângere de fonduri pentru a le îndeplini unor astfel de copii câteva dorințe. O să fie pe străzile capitalei câțiva Oameni care știu că e foarte ușor să faci un bine dacă îți dorești. Mă gândeam să vă spun și numele unora dintre ei dar o să vă pun un link mai jos, însă de unul dintre ei tot o să vă spun câte ceva. Are doi ani jumate, îl cheamă Toma, va cânta în Parcul Florilor din Pantelimon de la ora 13 și probabil că voi fi acolo să îl ascult și eu după ce înainte voi mai da o tură și pe la alți chitariști.

Mă gândeam să vă invit să îi cunoașteți pe acești Oameni și dacă puteți și mai ales dacă doriți să îi ascultați și să îi ajutați. Ne vedem mâine la concert la Toma!

http://www.youtube.com/watch?v=M31-yu1_T88&feature=autofb

http://agentiadeimplinitdorinte.ro/newsupdatelast-minute/flashmob-chitaristi-hand2hand/

http://www.hand2hand.ro/

Read Full Post »

Adjudecat

Primul examen a trecut. A fost un examen interesant cu șase subiecte foarte interesante și cred că m-am descurcat binișor deși Ileana (seminarista noastră) a avut grijă ca nimeni să nu copieze. Dar subiectele au fost frumoase, nu trebuia să scrii decât ce era necesar pentru a promova examenul. Am terminat destul de repede, e adevărat și cu ajutorul lui Gimi, care după ce mi-a spus două propoziții la subiectul 2, mă trăgea în continuu de cămașă pentru că se plictisise și vroia acasă. Nu am mai rezolvat și ultimul punct pentru că simțeam că o să îmi ia cămașa de pe mine și dacă rămâneam în pulover se întrerupea examenul. Era și păcat să stric examenul și după ce l-am convins și pe Paul să meargă cu noi pentru că altfel îl spun Ilenei că a copiat, am plecat de la examen. L-am întrebat pe Paul ce a făcut și ne-a confirmat că a abordat toate subiectele și apoi ne-a întrebat cum trebuia să caracterizăm Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. Asta ca să fie clar că ne-am pregătit împreună pentru examen. Să sperăm că totuși Ileana o să fie indulgentă și o să promovăm și acest examen aflat în calea spre definitivarea cunoștiințelor noastre și pe drumul marilor reușite(na că mi-a ieșit).

Read Full Post »